Guvernul PNL modifică prevederile privind taxa pe activele bancare și cerințele de capital pentru administratorii fondurilor de pensii din Pilonul 2 incluse în Ordonanța de Urgență 114/2018. Taxa pe active va fi plătită doar pentru 2019, în timp ce administratorii de pensii vor fi obligați să constituie un capital minim de 4 milioane de euro, sub cerințele de creștere a capitalului de circa două ori impuse anterior de Guvernul PSD/ALDE.
Francois Bloch, directorul executiv al BRD Societe Generale, spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa pe activele bancare, nu trebuie modificată, ci eliminată cu totul.
Formula de calcul a taxei pe activele bancare, recent anunțată prin proiectul de norme de aplicare a OUG 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, lasă în continuare posibilitatea de a interpreta condițiile în care valoarea datorată poate fi integral diminuată. Astfel, rămân necesare câteva clarificări din partea legiuitorului, având în vedere că normele vin să detalieze principiile de calcul și plată a taxei din ordonanță.
Banca Națională a României estimează că băncile vor plăti 867,1 milioane de lei în 2019 pentru taxa pe active în forma modificată. Băncile ar putea reduce impactul taxei prin creșterea creditului și/sau scăderea marjelor de dobândă.
Andreas Treichl, directorul executiv al grupului austriac Erste, prezent în România prin BCR, spune că formula modificată a taxei pe activele bancare este „mult, mult mai puțin dureroasă” decât varianta inițială și critică mediul politic din România, care a lăsat un gust rău. Gernot Mittendorfer, directorul financiar al grupului, spune că BCR nu va scădea marjele de dobândă și nu va crește creditarea pentru a beneficia de o reducere a taxelor.
Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Dobânzile la creditele noi acordate de bănci au crescut în februarie cu aproape jumătate de punct procentual și au ajuns la cel mai ridicat nivel după mai 2014. Primele două luni din 2019 și de după introducerea taxei pe activele bancare au adus scumpiri ale creditelor pe aproape toată linia. De cealaltă parte, remunerațiile la depozite au crescut doar în cazul firmelor. Marja de dobândă a băncilor este în creștere.
Ministerul Finanțelor anunță că Guvernul a adoptat Ordonanța pentru amendarea OUG 114/2018, prin care a introdus la finele anului trecut o serie de modificări fiscale, inclusiv o taxă pe activele sectorului bancar. Cota de impozitare a băncilor va scădea de la 1,2% pe an la 0,4% pe an, iar din baza impozabilă vor fi scăzute o serie de active, după cum Profit.ro a anunțat anterior. Totodată, se va modifica și referința pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice, însă aceasta nu se va aplica obligatoriu și creditelor în derulare.
Ministerul Finanțelor a publicat draftul Ordonanței pentru amendarea OUG 114/2018, prin care a introdus la finele anului trecut o serie de modificări fiscale, inclusiv o taxă pe activele sectorului bancar. Cota de impozitare a băncilor va scădea de la 1,2% pe an la 0,4% pe an, iar din baza impozabilă vor fi scăzute o serie de active, după cum Profit.ro a anunțat anterior. Totodată, se va modifica și referința pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice, însă aceasta nu se va aplica obligatoriu și creditelor în derulare.
Ministerul Finanțelor a acceptat o singură propunere relativ importantă dintre cele făcute de bănci în discuțiile privind modificarea taxei pe activele bancare introdusă prin OUG 114/2018, anume eliminarea penalităților în cazul scăderii creditării și/sau a creșterii marjei nete, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Solicitări de un impact mai ridicat, precum limitarea taxei la un nivel egal cu cel al impozitului pe profit sau păstrarea referințelor ROBOR în cazul contractelor în lei în derulare, nu fuseseră acceptate de Finanțe la finalul discuției.
Bancherii au discutat azi cu Ministerul Finanțelor pentru a doua oară în trei zile cu draftul ordonanței de modificare a OUG 114 pe masă în ceea ce privește amendarea taxei pe activele bancare. Guvernul se grăbește și vrea să adopte Ordonanța săptămâna viitoare, astfel că bancherilor li s-au solicitat propuneri suplimentare „în termen de ore”.
Ministerul Finanțelor a prezentat reprezentanților băncilor ultima variantă pentru modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Sunt excluse de la taxare o serie de active, cotele de impozit sunt scăzute și băncile pot beneficia de o reducere suplimentară a birului, după cum Profit.ro a scris anterior. Suplimentar, Guvernul menționează că băncile pe pierdere nu vor fi taxate, în timp ce cele pe plus nu vor plăti mai mult decât profitul anual.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, marți seara, la TVR 1, că OUG 114 va fi modificată, iar „taxa pe lăcomie” se schimbă în „stimulent pentru hărnicie”, prin care băncile să finanțeze economia reală. Teodorovici a mai declarat că în aprilie Guvernul ar putea aproba amnistia fiscală.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, se întâlnește miercuri dimineață cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor pentru a discuta despre modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Guvernul a promis Standard & Poor’s că va modifica Ordonanța, după discuții cu toate părțile afectate, după ce agenția a informat Executivul PSD/ALDE despre o posibilă înrăutățire a perspectivei de rating, ca urmare a efectelor nefaste aduse de taxa bancară asupra stabilității financiare și a economiei în ansamblu.
Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.
Ultima variantă de modificare a taxei pe active, analizată de Finanțe și discutată cu BNR, prezentată astăzi de Profit.ro, nu ține cont de propunerile și observațiile transmise de bancheri ministerului, în prima întâlnire de lucru din februarie, ultima la care guvernul i-a consultat.
Taxa pe activele bancare ar urma să fie modificată substanțial, prin scăderea ratelor de impozitare și a activelor taxabile, astfel că impactul va fi redus la circa 1 miliard de lei, față de 5,4 miliarde de lei, estimat anterior de BNR, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Băncile ar beneficia de o reducere a taxei în cazul în care cresc creditarea sau scad marja netă de dobândă, legătura impozitului cu ROBOR va fi ruptă și, totodată, formula de calcul a dobânzilor variabile la creditele în lei va fi modificată, prin raportarea la tranzacțiile efective, potrivit ultimei variante discutate.
Raiffeisen Bank International (RBI) își va reevalua operațiunile din România, a anunțat șeful grupului bancar austriac, Johann Strobl, în condițiile în care Guvernul de la București a introdus taxa pe activele bancare.
Banca Națională a României estimează un impact foarte dur asupra sistemului bancar dacă taxa introdusă prin OUG 114/2018 este aplicată în varianta curentă. 85% dintre băncile din sistem intră pe pierdere, iar 14 ar avea nevoie de capital suplimentar, după o reducere a solvabilității sub nivelul reglementat. Ar scădea și creditarea cu câteva miliarde de lei, și creșterea economică, iar ratingul suveran cel mai probabil ar fi scăzut, arată BNR într-un studiu de impact.
Senatorul Florin Cîțu (PNL) a postat pe pagina de facebook trei extrase dintr-un document pe care îl atribuie Băncii Naționale a României și care ar reprezenta o parte din studiul de impact al taxei pe activele bancare prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu șefului PSD Liviu Dragnea. Potrivit informațiilor din extrase, introducerea OUG 114 a dus la reducerea investițiilor în primul trimestru, cu un impact asupra creșterii economice, a crescut prima de risc a României și a pus presiune pe deprecierea leului.
Pe 15 ianuarie, Profit.ro scria în exclusivitate că BCE analiza la acel moment prevederile OUG 114 și urma să decidă dacă va publica un aviz asupra noii taxe bancare, în condițiile în care Guvernul nu îi înaintase o solicitare în acest sens înainte de adoptarea OUG. "BCE nu a fost consultată asupra acestui subiect, dar analizează în prezent cazul și va decide dacă va publica sau nu un aviz", declarau luna trecută surse apropiate situației, pentru Profit.ro.
Banca Națională a României discută cu Guvernul mai multe variante prin care taxa bancară să fie modificată. Este analizată inclusiv o nouă formulă de calcul a indicelui ROBOR, bazată pe tranzacții, nu pe cotații și o variantă este taxarea băncilor în funcție de marja netă, spune prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că este imperativă dezlegarea taxei de ROBOR, fiind un atac la independența BNR, dar a solicitat și scoaterea titlurilor de stat, a creditelor Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă. Președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că formula curentă a taxei „nu este de dorit”.
Banca Națională a României cere ca taxa pe activele bancare să fie ruptă, în totalitate, de indicele ROBOR, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El arată că acest lucru nu poate fi discutat și că legarea taxei de piața monetară poate afecta capacitatea BNR de a apăra leul și de a folosi politica monetară.
Patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, au ocazia, odată cu reluarea activității Parlamentului, să își exprime direct către parlamentari punctele de vedere asupa OUG 114 și să încerce să obțină modificarea sa prin legea de aprobare a Ordonanței.
Consiliul de Administrație al BNR a menținut astăzi rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an. Neschimbate au rămas și dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,5%, și pentru cea de creditare (3,5%), precum și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obilgatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale băncilor. Analiștii intervievați de Bloomberg anticipează menținerea dobânzii cheie în România la 2,5% pentru încă 5 ședințe de politică monetară consecutive, în contextul unei "paralizii" generate de noua taxă pe activele bancare.